back

Salariul complet

Acest proiect urmăreşte informarea angajaţilor cu privire la adevărata valoare a muncii lor – salariul complet – şi asupra faptului că din această valoare, aproape jumătate este reţinută de către stat (şi nu de către firmă) sub forma impozitului şi a cotizaţiilor sociale.

Salar complet = Valoarea muncii salariatului
              = Cost total al mâinii de lucru
              = Salar brut + Cotizaţiile angajatorului 

Ideea centrală este aceea că noţiunea de salar brut este o ficţiune fiscal-contabilă care nu interesează nici pe angajat, nici pe angajator. În locul acesteia este preferabilă utilizarea noţiunii de salar complet.

În termeni economici, salariul reprezintă remuneraţia factorului muncă. Altfel spus, salariul în sens economic reprezintă valoarea muncii salariatului. Pentru a evita confuzia cu salariul brut sau net, prin salariul complet se va înţelege valoarea muncii salariatului.

Angajatorul nu ia decizia de angajare în funcţie doar de salariul brut ci ţine cont şi de aşa numitele cotizaţii sociale ale angajatorului. Împreună, acestea formează costul total al mâinii de lucru.

Pentru a decide angajarea salariatului, costul complet al angajatului trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea muncii acestuia. În sectorul privat, în condiţii de concurenţă, ele tind să egaleze.

Angajatul este interesat în primul rând de salariul net. Totuşi, valoarea muncii sale – salariul complet – este aproape de două ori mai mare decât salariul net. Angajaţii sunt demotivaţi pentru că ei nu percep adevărata valoare a remuneraţiei lor. Adesea, ei îşi manifestă nemulţumirile faţă de angajator, deoarece ei nu sunt informaţi că acesta le plăteşte un salar complet aproape egal cu dublul salariului net, dar din care statul reţine la sursă aproape jumătate sub forma impozitelor şi cotizaţiilor sociale.

Avantajele promovării noţiunii de salar complet pot fi identificate la nivel angajatului, al angajatorului şi la nivel social.

Salariu complet detaliat